Măgurile Băiței

Măgurile Băiței este un sit de importanță comunitară desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Muzeul Textilelor Băița

Muzeul Textilelor este un muzeu privat care lucrează cu colecţia de textile FARZ (Florica, Ana and Romulus Zaharia). Colectia include textile și instrumentar folosit în producţia textilă tradiţională, produse dealungul istoriei în toată lumea; o bogată colecţie de referinţă alcatuită din fibre, culoranţi, și structuri textile.

Vezi mai mult

Biserica „Buna Vestire” Băița

Lăcaș de cult din piatră, având un plan dreptunghiular, cu altarul nedegroșat, poligonal, cu trei laturi, ridicat între anii 1790 și 1797. Biserica posedă un valoros iconostas, opera unui meșter local, a cărui ornamentație sculpturală policromă îmbină arta barocă apuseană cu cea brâncovenească de factură sud-carpatică.

Biserica „Buna Vestire” Hărțăgani

Biserica datează de la sfârșitul sec. XVIII. Biserica de lemn din Hărțăgani este amplasată într-un loc favorabil, pe o colină, care oferă posibilitatea admirării unei priveliști superbe asupra culmilor din jur, zona fiind una din cele mai frumoase din județul Hunedoara și păstrătoare a unor vechi tradiții populare.

Biserica „Buna Vestire” Trestia

Lăcaș de cult din piatră, de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, ridicat în anul 1674, de nobilul Francisc Gyulay, mare proprietar de mine. Valorosul registru împărătesc al tâmplei este atribuit pictorului Simion Silaghi din Abrud, iar icoana de hram și cele douăsprezece icoane-prăznicar, meșterului Iacob din Rășinari.

Biserica „Buna Vestire” Ormindea

Lăcaș de cult din piatră, de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, ridicat în anul 1674, de nobilul Francisc Gyulay, mare proprietar de mine. Valorosul registru împărătesc al tâmplei este atribuit pictorului Simion Silaghi din Abrud, iar icoana de hram și cele douăsprezece icoane-prăznicar, meșterului Iacob din Rășinari; pictura murală, realizată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de un zugrav anonim, înveșmântează doar pronaosul și exonarthexul.

Sari la conținut